Venit, văzut, criticat

Creația ca o formă de comunicare cu sinele și lumea           Mintea umană este un monstru flămând aflat într-o permanentă căutare de sens. Un spectacol precum "Eine Kleinenacht musik" poate părea unul extrem de ermetic și de greu de înțeles însă spiritul pur dadaist al lui Gigi Căciuleanu se întâlnește încă o dată cu versatilitatea și sensibilitatea specială de care dă dovadă Lari Giorgescu, transformând invizibilul în vizibil prin poezie, actorie, muzică, corp și mișcare.          Gigi Căciuleanu este unul dintre cei mai renumiți coregrafi și dansatori români, cunoscut pentru stilul său unic și pentru contribuțiile semnificative la arta dansului contemporan. Universul său artistic este caracterizat de fuziunea inovatoare între tehnica clasică și expresivitatea modernă, combinată cu influențe culturale diverse. Spectacolele imaginate de el te invită să participi cu toate simțurile, să lași deoparte filtrul gândirii raționale și să te bucuri de magia poeziei, a formelor și a

               Nu poți să fugi de trecut și mai ales de fantomele lui. Acesta pare a fi punctul de pornire pt „La Chimera”, regizat de Alice Rohrwacher, un film captivant care abordează teme profunde precum dragostea, pierderea și căutările spirituale care se întrepătrund pentru a crea o narațiune bogată cu o atmosferă mistică. Povestea se concentrează in jurul lui Arthur (Josh O'Connor), un englez care se alătură celebrilor Tombaroli din Italia, gropari care fură artefacte valoroase.                Cu o durată de peste două ore, "La Chimera" este un film care își ia timpul său, iar atmosfera Toscanei face parte atât de mult din poveste, încât aproape că devine un personaj în sine.Viziunea generală a lui Rohrwacher despre film mizează pe caracterul fantezist și hibrid asociat himerelor. Variind dimensiunea ecranului, ea încorporează de la început imagini cu Beniamina, iubita lui Arthur, și în curând descoperim că ea a

Arta impostorului            Expresia „Diavolul este în detalii” este o aluzie a faptului că un indiciu sau un element misterios, ascuns poate părea, la prima vedere, neimportant. Detaliile pot fi însă complicate și susceptibile de a crea probleme. Pt adaptarea cărții  "The Talented Mr. Ripley" a  Patriciei Highsmith,  regizorul Steven Zaillian a scris propria sa versiune care este de fapt, un scenariu de film de 500 de pagini unde  descrie în amănunt tot ceea ce gândește sau simte un personaj . Iar această abordare de a merge în profunzimea situaţiilor face din "Ripley" o experiență imersivă și captivantă pt spectator. Secvențe întregi sunt dedicate modului în care escrocul Tom Ripley (Andrew Scott) șterge o baltă de sânge, car ă  un cadavru pe sc ă ri, negociază vânzarea unei bărci cu un omolog italian sau își modifică  î nf ățișarea pentru a păcăli un detectiv să creadă că este o altă persoană. Ambiguitatea morală a serialului este sporită de această atenție con

  Despre renovarea unui spectacol           Există poate această prejudecată conform căreia atunci când cineva își propune să monteze un text arhicunoscut cum este cel al lui Caragiale, trebuie să aibă un gând sau o viziune foarte bine definite despre ceea ce vrea să aducă nou sau măcar să găsească sensuri neexplorate în alte montări ale piesei, iar mai apoi să le împacheteze într-o formă prin care un text scris în 1879 să fie încă relevant. E  o provocare să îl înțelegi pe Caragiale și să te identifici cu el pt că el este  î nc ă  prezent peste tot, iar personajele gândite de el reprezintă de fapt o imagine a identității României.  Dacă până acum eram obişnuiți să vedem caricaturizări ale acestei piese, actorul-regizor Andrei Huțuleac propune o comedie neagră al cărei univers pare să fie inspirat din Fargo (considerat un masterpiece al crime cinema-ului). Așadar, spectacolul "O noapte furtunoasă" devine povestea unor oameni aparent obişnuiți, cu vieți aparent liniștite, zdru

Cât de departe ai merge în numele iubirii?          Cu toții am fost fascinați la un moment dat de psihopați, fie din filme și cărți, fie din relatările biografice ale numeroaselor personaje sadice din istorie. Întotdeauna vom încerca să înțelegem cum gândesc, care le sunt motivațiile, dacă se nasc așa sau devin pe parcurs. Psihopații se angajează într-un comportament iresponsabil din punct de vedere social și nu răspund nimănui, au incapacitatea de a distinge între bine și rău și libertatea de a acționa din impuls. Mă îndoiesc că mulți dintre noi ar crede că minciuna, comiterea unei crime sau înșelătoria sunt calea perfectă pentru a obține fericirea veșnică. Cu toate acestea, acțiunile unui psihopat ne obligă să aruncăm o privire asupra cine suntem și asupra limitelor pe care ni le punem. Iar faptul că unii dintre cei care au comis cele mai îngrozitoare crime au avut întotdeauna alături un partener devotat și îndrăgostit este și mai fascinant.           Acestea sunt premisele spectaco